S-a serbat Ziua Unirii din 24 ianuarie, cu care prilej presa a titrat “Ziua Micii Uniri”, ca s-o deosebeasca de “Marea Unire” de la 1 decembrie.

Sintagma mi se pare nefericita si a inceput sa circule relativ recent, in urma cu doar cativa ani. Inventata inca din vremea comunismului, expresia n-a avut priza in public. Romanii nu s-au acomodat cu ideea ca ar fi fost doua “Uniri”, una mare si alta mica. Opinia publica s-a dovedit mai inteligenta decat clasa politica, gata sa se afirme si in istorie.

Inainte de instalarea comunismului in tara, serbam “Unirea” la 24 ianuarie si “Intregirea” la 1 decembrie. Mi se pare normal. Sunt fapte diferite, in situatii istorice diferite, in conjuncturi fara asemanare. Folosirea aceluiasi termen pentru evenimente fara legatura intre ele suna fortat.

Cand zici Unire, gandul te poarta in primul rand la straduinta lui Cuza Voda de a-i convinge pe mos Ion Roata si pe altii ca el ca o tara mare este mai puternica si mai prospera decat doua mici. Cand zici Intregire, gandesti la sacrificiile de pe campul de lupta, la abilitatea diplomatilor la masa tratativelor si la vointa unanima a romanilor, adunati intr-un decembrie la Alba Iulia.

Nu le carcacterizeaza deloc dimensiunea mare sau mica, singura legatura fiind faptul ca, atat Unirea, cat si Intregirea, sunt momente marete pentru istoria noastra. Amandoua sunt Mari. Mari cu majuscula si ar fi o impietate sa spui ca una din ele a fost mica.

Nu numai istoricii, dar si filosofii de orice fel s-au ferit sa acorde calificative dimensionale evenimentelor de rasunet sau oamenilor de geniu. Nu poti spune ca batalia de la Posada a fost mai mare decat lupta de la Calugareni si nimeni n-a indraznit sa declare ca Einstein a fost mai mare si Aristotel mai mic sau ca Napoleon s-a dovedit mai de seama decat Hanibal.

Pastrand proportiile, imi vin in minte cuvintele cronicarului nostru Grigore Ureche, care n-a vrut sa-i scape un amanunt despre Stefan cel Mare si anume ca era un om scund. Cronicarul s-a exprimat – genial, zic eu – astfel: “Fost-au acest Stefan Voda om nu mare la stat…”.

Cata finete si cat rafinament la acest deosebit om de litere, pe care unii il considera “un simplu cronicar”! Voievodul poate fi mai mult sau mai putin viteaz, mai mult sau mai putin indraznet, intelept, harnic. Dar niciodata mic. Si atunci, cronicarul a spus ca era “nu mare la stat”.

Tot scund a fost si un nepot al domnitorului, cu nume tot de Stefan, dar istoria nu-l consemneaza ca fiind Stefan cel Mic, ci a ramas cunoscut cu diminutivul Stefanita Voda si preluat ca atare atat de istorie, cat si de lieratura (Delavrancea, Cosbuc si Sadoveanu). Totdeauna Stefanita si niciodata Mic.

Se stie ca Pepin, regele francilor din secolul VIII, tatal lui Carol cel Mare, era cam pitic. Dar istoria Frantei nu si-a permis sa-l eticheteze ca fiind “cel Mic”. A ramas consacrat cu numele “Pepin le Bref”, adica “cel Scurt”.

Numai noi ne-am permis sa facem abstractie de orice menajamente, etichetand unul din cele mai marete acte din istoria Romaniei – cel din 24 ianuarie 1859 – ca fiind mic si l-am denumit “Mica Unire”, in raport cu un altul, de asemenea maret, dar fara nicio legatura si socotit arbitrar ca fiind “Mare”.

Categoric, este o inspiratie nefericita sa etichetezi Unirea Principatelor ca fiind de importanta mai mica decat Intregirea Tarii. Exista lucruri care nu suporta comparatie, iar cele de fata fac parte din ele. Ideea unei uniri mai “mici” decat alta este impotriva bunul simt.

Dar este si nepragmatica. Pentru mos Ion Roata, Unirea trebuiea sa insemne ca unde-s doi, puterea creste. Urmasii lui isi pun astazi o intreabare elementara, dupa un secol si jumatate: cum creste puterea unde-s doi, cand Moldova a ajuns cea mai inapoiata regiune a tarii?

La una ca asta, ieseanul se simte frustrat. Cu atat mai frustrat, cu cat afla ca Unirea, cea pe care isi puneau toata incredere si speranta parintii lui, bunicii si strabunicii, a devenit deodata Mica Unire, nu de alta, dar s-a hotarat la Bucuresti ca exista o alta, mai mare decat ea.

Nu stiu altii cum sunt – vorba scriitorului – dar mie simturile imi spun ca Marea Unire este una singura, cea din 1859. Cealalta, din 1918, este Marea Intregire. Simte cineva altfel?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *