Trei cercetatori impart anul acesta Premiul Nobel pentru Chimie. John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham si Akira Yoshino au fost premiati pentru ca cercetarile lor au dus la crearea bateriilor litiu-ion.

John B. Goodenough s-a nascut in Germania in 1922 si devine astfel cel mai batran laureat din istoria Premiului Nobel.

Bateriile litiu-ion sunt folosite in intreaga lume, alimentand dispozitivele electronice portabile pe care le folosim cu totii pentru a comunica, lucra, studia sau cand ascultam muzica sau cautam informatii. Tot ele stau la baza masinilor electrice si la crearea depozitelor de energie regenerabila, precum cea solara sau eoliana.

Bazele bateriei litiu-ion au fost puse in timpul crizei petrolului din anii 1970. Stanley Whittingham cauta metode prin care echipamentele tehnologice sa fie alimentate cu energie fara sa fie folositi combustibili fosili.

A inceput sa cerceteze superconductori si a descoperit un material extrem de bogat in energie pe care l-a folosit pentru a crea un catod inovator intr-o baterie din litiu. Acesta era facut din disulfura de titan care, la nivel molecular, are spatii in care pot fi intercalati ioni de litiu.

Anodul bateriei era facut partial din litiu metalic, care produce o reactie ce elibereaza electroni. Astfel a fost creata o baterie care avea si la propriu si la figurat un potential foarte mare – peste 2 volti. Insa litiul metalic este reactiv si bateria avea un potential exploziv prea mare ca sa fie viabila.

John Goodenough a prevazut ca acest catod ar avea un potential chiar si mai mare daca ar fi facut din oxid de metal in loc de sulfit de metal. Dupa cercetari aprofundate, in 1980, a demonstrat ca oxidul de cobalt cu ioni de litiu intercalati poate produce pana la 4 volti. Aceasta a fost o descoperire cruciala ce a dus la crearea unor generatii de baterii tot mai puternice.

Pornind de la catodul lui Goodenough, Akira Yoshino a creat in 1985 prima baterie litiu-ion cu potential comercial.

El a folosit cocs petrolier in loc de litiu reactiv in anod, pentru ca, asemenea oxidului de cobalt din catod, interactioneaza cu ionii de litiu.

Rezultatul a fost o baterie usoara, rezistenta, ce putea fi reincarcata de sute de ori inainte sa prezinte semne de uzura. Bateriile litiu-ion au revolutionat lumea de cand au intrat pe piata libera in 1991. Ele sunt la baza echipamentelor wireless, a unei societati care nu foloseste combustibili fosili si au imbunatatit substantial vietile oamenilor.

Anul trecut, Nobelul pentru Chimie a fost castigat de cercetatorii Frances H. Arnold, George P. Smith si Gregory P. Winter, pentru descoperirile care ajuta la neutralizarea toxinelor si la vindecarea metastazelor.

Afla mai multe despre descoperirile premiate in domeniul Chimiei in 2019

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *